jurnalistul

Jurnalistul – portret moral

O carte scrisă de un jurnalist şi mai mult, profesor de jurnalism, nu poate să nu conţină, undeva, chiar în inima cărţii sale, un apoteotic portret al propriei sale vocaţii. Portretul jurnalistului, pendulând între două extreme dihotomice, starea de revoltă şi starea de docilitate, se întinde pe mai multe pagini, laolaltă cu o frumoasă pledoarie pentru echilibru, raţiune, spirit critic temperat, căci, spune autorul, critica este un soi de execuţie morală.

Un psiholog, care lucrează cu sinele clienţilor săi, adus în starea de stafidire din cauza numeroaselor critici, poate să aprecieze efortul jurnalistului de a se poziţiona echidistant, neutru, fără a-şi promova propriile sale opinii, într-o lume care cu preţul vieţii vrea să îşi impună părerile.

Studenţii domnului Florin Ardelean au ce învăţa de la domnia sa.

“La fel ca omul,  jurnalistul este greu de definit, cum vă avertizam adineauri. Nu este clar încă dacă profesia este doar o îndeletnicire, o activitate specifică sau ceea ce se cheamă mai nou, un job. Paradoxal însă, lumea cade aproape în genunchi în faţa lui. Jurnalistul este adulat sau temut, linguşit ori cumpătat. Nimeni nu-l priveşte cu indiferenţă. MAi ales în ultima sută de ani, a ştiut cum să îşi chivernisească vocaţia, cam de când comunicarea de masă a devenit un atribut al omenescului. Nu şi-a pierdut timpul prin biblioteci şi nici nu a buchisit etica imperativului categoric. Este dexter pe intervale definite în minima moralia, se simte excelent în ipostază de vedetă, iar companion predilect îi este omul politic. A învăţat repede coregrafia marilor saloane, s-a luat la trântă cu James Bond cam de când investigaţiile jurnalistice au luat locul foiletoanelor prin gazete şi i-ar plăcea să se creadă despre el că face şi desface prin cancelariile politice de pe aici şi de aiurea. De mult nu mai are complexe, nici ruşinări. Din moftangiu, maţe-fripte, scârţa-scârţa pe hârtie, iată, a ajuns o personalitate a lumii moderne. Nu-l putem defini exact, dar este cineva!”

Am remarcat şi mi-a plăcut sintagma “fără ruşinări”, în loc de “fără ruşine”, care are cu totul alt sens 🙂

Cartea se numeşte Folie a trois şi a apărut, unde altundeva, la editura TREI.


Psiholog Psihoterapeut

Luminita Codrescu

Programari: 0745 104 373

lumi.codrescu@yahoo.com

autism

Autismul – O minte stralucită


Autismul este definit mai ales prin efectele comportamentale observabile direct si care frapează oamenii “normali”.

La o investigaţie computerizată efectuată asupra creierului persoanelor autiste se observă însă o creştere a numărului sinapselor. Aceasta se datorează hiperactivităţii unei proteine ce dereglează procesul normal de reducere a sinapselor în timpul dezvoltării. Din această cauză, persoana autistă este extrem de sensibilă de invazia stimulilor pe care nu îi poate categoriza prin abstracţie. Excesul de informaţie vizuală poate fi derutant şi copleşitor. Autistul caută să se retragă în lumea lui interioară.

Autistul evită contactul uman, fizic, cel social, legat de exprimarea emoţiilor şi de limbaj, îşi ordonează singur percepţiile executând mişcări repetitive, obsesive.

Abilităţile native ale autistului vin tocmai din acest mod special de a percepe şi prelucra stimulii vizuali. Societatea poate beneficia de contribuţia lor deosebită în arte vizuale sau ştiinţe aplicate.

Autismul poate fi privit până la urmă doar ca o denumire pentru un creier structurat altfel şi de care lumea are nevoie.

Esenţial în dezvoltarea şi integrarea copiilor cu autism este perseverenţa cu care vor fi antrenaţi 1:1 în perioada preşcolară, de către specialişti care să le înţeleagă modul diferit şi special de gândire şi să le cultive punctul forte, gândirea în imagini.

Să o ascultam pe Temple Grandin, autistă si in acelasi timp om de stiinta, vorbind despre ce ar trebui sa faca familiile care au copii care sufera de autism – sau mai bine zis sufera din cauza autismului, poate pentru ca societatea si familia nu stiu cum sa se comporte corect cu ei.

Recomand de asemenea si filmul biografic Temple Grandin, care este mentionat in acest material excelent prezentat de TED.

 


Psiholog Psihoterapeut

Luminita Codrescu

Programari: 0745 104 373

lumi.codrescu@yahoo.com

INIMA PERFECTĂ

INIMA PERFECTĂ – POVESTE TERAPEUTICĂ


Într-o zi, un tânar s-a oprit în centrul unui mare oraş şi a început să le spună trecatorilor că are cea mai frumoasă inimă din împrejurimi. Nu după multă vreme, în jurul lui s-a strâns o mare mulţime de oameni şi toţi îi admirau inima care era într-adevar perfectă. Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisură. Da, toţi au căzut de acord că era cea mai frumoasă inimă pe care au vazut-o vreodată. Tânărul era foarte mândru de inima lui şi nu contenea să se laude singur cu ea.
Când deodată, de multime s-a apropiat un batrânel. Cu glas liniştit, el a rostit ca pentru sine:

atelier de felicitari creative

Atelier de felicitari creative pentru indragostiti

Februarie este luna îndragostelii! Vino la Atelierul de felicitari creative!

Fie că serbezi Valentine’s Day pe 14 februarie, fie ca serbezi romaneste de Dragobete pe 24 februarie, surprinde-ti partenerul sau partenera cu un mesaj personalizat, pe un suport special, pe care vei transfera intr-un mod creativ mesajul tau:

– Ce simti
– Ce iti doresti de la relatia voastra
– Cum o iubesti si cum vrei sa fii iubit

Vino, sa iti pui inima si inspiratia la lucru, singur, ca sa faci o surpriza, sau in cuplu, ca sa va descoperiti si sa va amuzati impreuna!

Cand? pe 7 februarie, intre orele 11-13
Unde? Str. Muntii Gurghiului nr 38 (zona metrou Crangasi)

Inscrieri: lumi.codrescu@yahoo.com

Contributie sugerata: 25 lei.

Va asteptam sa veniti cu drag(ostea) 🙂

felicitare iubire 8

viol

Violul – O trauma ascunsa


Violul este (re)definit (in urma constatarii ca persoanele de ambele sexe pot comite violuri) ca acea infractiune care constă în fapta unei persoane de a avea raport sexual cu altă persoană prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau a-si exprima vointa.

Trecand dincolo de aspectele juridice, o sa ma opresc putin la doua din aspectele psihologice.